Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a criticat dur reacția autorităților centrale după scurgerea masivă a datelor cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova. În opinia sa, plecarea Nicoletei Colomeeț din funcția de directoare a Agenției de Guvernare Electronică reprezintă o încercare de a evita asumarea responsabilității pentru o situație gravă în domeniul securității cibernetice. Scandalul a izbucnit la doar câteva luni după ce ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, anunța cu mândrie că Moldova ocupă locul cinci în lume la capitolul securitate cibernetică.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a comentat decizia privind plecarea directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE), luată în urma unui atac cibernetic de amploare, în cadrul căruia persoane neautorizate au reușit să extragă un volum considerabil de date personale.
Edilul consideră că autoritățile încearcă să se limiteze la o schimbare de conducere, deși incidentul ridică probleme serioase ce țin de securitatea națională.
„Au găsit un țap ispășitor și l-au dat afară din funcție pentru a spăla ochii oamenilor. O persoană care nu are nici studiile necesare pentru ocuparea acestei funcții. Situația este foarte gravă la nivel național, iar ei, cu atâta ușurință, se spală pe mâini”, a declarat Ion Ceban.
Potrivit primarului, cele întâmplate reprezintă un pericol potențial nu doar pentru cetățeni, ci și pentru instituțiile statului care gestionează informații confidențiale.
„Datele personale ale oamenilor au fost furate, datele instituțiilor de stat au fost furate, iar acum se poate întâmpla orice”, a subliniat acesta.
Ion Ceban a atras atenția și asupra declarațiilor anterioare ale conducerii țării privind performanțele Republicii Moldova în domeniul securității cibernetice.
„Dar nu voi spuneați și ne dădeați asigurări că Moldova este pe locul 5 în lume la securitatea cibernetică? Căutați ce a declarat Popșoi ceva timp în urmă”, a menționat primarul.
Edilul a acuzat autoritățile că declarațiile lor publice nu corespund situației reale și a avertizat asupra posibilelor consecințe pentru țară și cetățenii săi.
Tofan a anunțat plecarea directoarei Agenției de Guvernare Electronică
Miercuri, 28 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat schimbări la conducerea Agenției de Guvernare Electronică.
Potrivit șefului Executivului, decizia privind plecarea Nicoletei Colomeeț a fost luată de comun acord. Artem Cociu a fost desemnat să asigure interimatul funcției de director al AGE.
Tofan i-a mulțumit Nicoletei Colomeeț pentru activitatea desfășurată în promovarea serviciilor publice electronice, inclusiv a platformelor digitale EVO și MCabinet.
Totodată, premierul a recunoscut necesitatea revizuirii priorităților instituției, punând un accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale ale statului.
Potrivit acestuia, atenția trebuie orientată nu doar spre popularizarea serviciilor electronice, ci, în primul rând, spre protejarea acestora.
Șeful Guvernului și-a exprimat încrederea că noul conducător interimar dispune de experiența profesională necesară pentru soluționarea problemelor existente.
În același timp, Tofan i-a solicitat Nicoletei Colomeeț să continue colaborarea cu instituția în perioada de tranziție, pentru a asigura continuitatea activității agenției.
De la jurnalism și blogging de modă la conducerea unei instituții strategice a statului
Pe fundalul scandalului, o atenție deosebită atrage biografia profesională a Nicoletei Colomeeț, care a preluat conducerea Agenției de Guvernare Electronică la 14 noiembrie 2024.
Într-un interviu acordat portalului Youth.md în februarie 2018, Colomeeț a povestit despre începuturile carierei sale.
Potrivit propriilor declarații, și-a început activitatea profesională prin traduceri, după care a administrat un blog de modă. Ulterior, a activat în jurnalism, inclusiv la PRO TV, a colaborat pentru o perioadă scurtă cu grupul media Realitatea și a ocupat funcția de redactor-șef al revistei „15 minute”.
Mai târziu, Colomeeț s-a orientat spre marketing, promovarea brandurilor și dezvoltarea produselor digitale.
Aceasta a participat la proiecte din domeniul tehnologiilor financiare, plăților electronice și serviciilor digitale, inclusiv Paynet și MIA Plăți Instant.
Potrivit informațiilor biografice publicate, Colomeeț a studiat dreptul și a urmat cursuri și programe de certificare în domeniul transformării digitale, marketingului de produs și design thinking.
Cu toate acestea, în biografia sa publică nu există informații confirmate privind absolvirea unor studii superioare de specialitate în domeniul securității informaționale sau al securității cibernetice.
Astfel, după o perioadă relativ scurtă în jurnalism și o carieră ulterioară în marketing și promovarea produselor digitale, Nicoleta Colomeeț a ajuns să conducă o instituție publică de importanță strategică.
Rămâne însă de clarificat dacă pregătirea sa profesională corespundea tuturor cerințelor de calificare stabilite pentru funcția respectivă.
Numirea conducătorilor unor asemenea instituții are o importanță deosebită, întrucât platformele digitale ale statului gestionează volume uriașe de informații confidențiale, iar compromiterea securității acestora poate afecta o parte semnificativă a populației.
Popșoi se mândrea în februarie cu locul cinci ocupat de Moldova în lume
Este de remarcat faptul că, în urmă cu doar câteva luni, reprezentanții conducerii Republicii Moldova vorbeau public despre performanțele țării în domeniul securității cibernetice.
La 7 februarie 2026, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a anunțat că Republica Moldova ocupă locul cinci în lume în clasamentul National Cyber Security Index (NCSI).
Acest indice evaluează capacitățile statelor de a preveni amenințările cibernetice și de a reacționa la acestea.
Republica Moldova a obținut 94,17 puncte, clasându-se în primele cinci țări, alături de Cehia, Canada, Estonia și Finlanda.
Popșoi a calificat rezultatul drept un motiv de mândrie.
În acest clasament, Moldova a devansat mai multe state europene, inclusiv Belgia, Ungaria, România, Slovacia și Polonia.
Totuși, opt luni mai târziu, țara s-a confruntat cu un incident de proporții, care a ridicat întrebări serioase privind nivelul real de protecție a unor servicii digitale guvernamentale.
Trebuie precizat că indicele NCSI evaluează în primul rând cadrul național de securitate cibernetică, existența legislației, a instituțiilor specializate și a mecanismelor de reacție la amenințări.
O poziție înaltă într-un asemenea clasament nu garantează protecția absolută a fiecărui sistem informațional al statului.
Cu toate acestea, incidentul ridică întrebări privind eficiența aplicării în practică a măsurilor de securitate.
Ce s-a întâmplat: datele asociate cu aproximativ 750 de mii de cetățeni, compromise
Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, serviciile digitale guvernamentale din Republica Moldova au fost ținta unor atacuri cibernetice de amploare.
Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, atacatorii au efectuat aproximativ 11 milioane de solicitări suspecte, încercând să obțină acces neautorizat la date cu caracter personal.
În cadrul atacurilor au fost solicitate informații asociate cu aproximativ un milion de numere de identificare de stat (IDNP).
Conform rezultatelor preliminare ale investigației, atacatorii au reușit să extragă volume de informații asociate cu aproximativ 750 de mii de IDNP-uri.
Printre categoriile de date compromise se numără nume și prenume, date și locuri ale nașterii, informații despre membrii familiei, asigurarea medicală, prestații sociale, pensii, permise de conducere, mijloace de transport, conturi bancare IBAN și anumite operațiuni financiare.
AGE a precizat însă că nu toate aceste categorii de informații au fost compromise în cazul fiecărei persoane vizate.
La 23 octombrie, extragerea neautorizată a datelor a fost stopată.
Pentru prevenirea unor noi atacuri, specialiștii au verificat 82 de servicii digitale guvernamentale și au deconectat temporar peste 30 de sisteme informaționale și interfețe administrative.
Noi tentative de acces neautorizat au fost înregistrate la 25 și 27 octombrie, însă, potrivit declarațiilor autorităților, acestea au fost blocate.
Tofan a recunoscut gravitatea amenințărilor la adresa securității naționale
În cadrul ședinței Guvernului din 28 octombrie, premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice coordonate de amploare.
Potrivit acestuia, ar putea fi vorba nu despre un incident izolat, ci despre o campanie mai amplă, în care ar putea fi implicate structuri statale străine.
Instituțiile competente continuă investigațiile.
Tofan a subliniat că atacurile cibernetice vizează nu doar datele personale ale cetățenilor, ci și infrastructura digitală a statului.
Premierul a afirmat că securitatea cibernetică trebuie tratată drept o componentă a securității naționale.
Pentru contracararea amenințărilor, autoritățile au solicitat sprijinul partenerilor externi, inclusiv al specialiștilor din Estonia.
Guvernul examinează, de asemenea, soluții tehnice suplimentare pentru protejarea platformelor digitale și dezvoltarea capacităților de monitorizare a amenințărilor cibernetice.
O amenințare nu doar pentru cetățeni, ci și pentru sistemele statului
Incidentul depășește cu mult limitele unei simple defecțiuni tehnice sau ale unei întreruperi temporare a serviciilor electronice guvernamentale.
Accesul neautorizat la datele personale ale sutelor de mii de cetățeni creează riscuri privind utilizarea ulterioară a acestora în scheme de fraudă, tentative de furt de identitate, inginerie socială și alte activități ilegale.
O preocupare aparte o constituie securitatea sistemelor informaționale ale statului, care conțin date despre cetățeni, proprietăți, obligații financiare și activitatea instituțiilor publice.
Totodată, extragerea datelor din serviciile guvernamentale nu înseamnă automat că atacatorii au obținut acces complet la toate registrele de stat sau la documentele interne ale instituțiilor.
Amploarea exactă a compromiterii informațiilor urmează să fie stabilită.
Situația impune nu doar consolidarea protecției tehnice, ci și o investigație completă privind cauzele incidentului.
Este necesar să se stabilească ce vulnerabilități au permis extragerea unui volum atât de mare de informații, de cât timp existau acestea, cine era responsabil de eliminarea lor și ce măsuri au fost întreprinse pentru prevenirea unor asemenea atacuri.
La fel de importantă este clarificarea responsabilității persoanelor și instituțiilor care aveau obligația de a asigura protecția infrastructurii digitale a statului.
Plecarea din funcție a directorului unei singure agenții nu poate înlocui investigarea cauzelor incidentului și nici nu elimină obligația statului de a proteja cetățenii împotriva posibilelor consecințe ale scurgerii de date.
Tocmai asupra acestei contradicții dintre amploarea incidentului și măsurile de ordin administrativ adoptate de Guvern a atras atenția primarul Ion Ceban.
Deocamdată, investigațiile continuă, iar concluziile definitive privind cauzele tehnice ale atacului, autorii acestuia și eventualele responsabilități ale persoanelor cu funcții de răspundere nu au fost prezentate public.