Un nou episod tensionat apare chiar înainte de unul dintre cele mai așteptate verdicte din justiția moldovenească. Astăzi, canalul de Telegram SPPOT, asociat lui Dumitru Cîrîcu, a publicat documente interne din dosarul penal al lui Denis Ulanov, readucând în discuție o declarație de abținere semnată în 2021 de judecătoarea Ana Cucerescu.
Documentele arată că, în august 2021, completul format din Ana Cucerescu, Eugeniu Beșelea și Petru Păun a decis să se abțină de la examinarea cauzei Ulanov. Motivul invocat nu ține de o legătură directă cu inculpatul, ci de o situație anterioară: judecătoarea Cucerescu participase la examinarea unui alt dosar care viza companii precum „Provolirom” și „Caritas Group”, entități asociate rețelelor din jurul lui Ilan Șor.
Mai mult decât atât, chiar în textul declarației apare explicit ideea că această conexiune ar putea genera „suspiciuni rezonabile” privind imparțialitatea completului, motiv pentru care judecătorii au ales să se retragă pentru a proteja credibilitatea actului de justiție.
Decizia nu a rămas doar la nivel declarativ. Prin încheierea din 9 august 2021, un alt complet de judecată – în care se regăsea și judecătoarea Olga Bejenari – a admis oficial abținerea și a dispus redistribuirea cauzei.
În prezent, Ana Cucerescu și Olga Bejenari fac parte din completul care urmează să pronunțe sentința în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, alături de judecătorul Sergiu Stratam. Data fixată: 22 aprilie. Mai sunt doar 8 zile.
În acest context, intervenția avocatului Lucian Rogac, care a invocat „noi motive de incompatibilitate” bazate pe aceleași denumiri de companii din dosarul Ulanov, ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri.
Pentru că, în esență, argumentul se bazează pe o suprapunere formală de entități juridice între două dosare distincte: unul în care este vizat Denis Ulanov și altul în care inculpat este Vladimir Plahotniuc. Or, simpla coincidență a unor denumiri comerciale nu creează, în mod automat, o incompatibilitate juridică.
Mai ales în condițiile în care acea situație a fost deja analizată și consumată procedural în 2021, într-un alt context și pentru un alt inculpat.
Problema reală apare însă din momentul ales pentru readucerea în discuție a acestor documente. După administrarea probelor, după încheierea dezbaterilor, cu doar câteva zile înainte de pronunțarea sentinței, orice tentativă de recuzare ridică suspiciuni serioase privind scopul urmărit.
Nu mai este vorba despre garantarea imparțialității, ci despre o posibilă strategie de blocaj sau tergiversare.