În Republica Moldova se discută din nou despre carierele unor persoane despre care se afirmă că sunt rude ale președintei Maia Sandu și care activează în structuri și companii de stat. Subiectul a reapărut în urma unei publicații a canalului de Telegram moldovaelections, ai cărui autori au atras atenția asupra mai multor astfel de numiri și le-au asociat cu întrebări privind transparența și un posibil conflict de interese. Totodată, o parte dintre afirmațiile prezentate în publicație sunt contestate de instituțiile vizate și necesită verificare.
În iunie 2026, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că vărul președintei, Iurie Sandu, ocupă o funcție de conducere în filiala de nord a Moldelectrica. Potrivit politicianului, acesta ar fi fost numit fără un concurs public și ar primi un salariu de peste 55 de mii de lei pe lună.
Moldelectrica a respins însă informația privind lipsa concursului. Compania a declarat că la procesul de selecție au participat trei candidați, iar Iurie Sandu a fost ales în urma evaluării calităților profesionale și manageriale. Întreprinderea a mai comunicat că acesta activează în sistem din anul 2000.
În publicația Moldovaelections este menționată și soția lui Iurie Sandu, Liliana Sandu, pe care autorii o asociază cu o funcție de conducere în compania de stat RED-Nord. Autorii materialului atrag atenția asupra faptului că ambii soți ocupă poziții de conducere în întreprinderi energetice din nordul țării.
La rândul său, RED-Nord a declarat că Liliana Sandu activează în companie din 2015, are studii de profil și a fost numită într-o funcție de conducere în conformitate cu procedurile stabilite. Compania a respins, de asemenea, presupunerile privind o eventuală influență politică asupra carierei sale.
Un episod separat vizează spectacolul documentar „Invizibil”, care era pregătit la Teatrul „Luceafărul”. Montarea regizorului român David Schwartz era dedicată temei corupției din Republica Moldova, însă premiera nu a mai avut loc.
În jurul anulării spectacolului a izbucnit un conflict public. Mai mulți participanți și reprezentanți ai opoziției au vorbit despre o posibilă intervenție politică. În special, s-a discutat despre o convorbire telefonică dintre conducerea artistică a teatrului și consiliera președintei în domeniul culturii, Angela Brașoveanu. Reprezentanții teatrului au prezentat însă o altă versiune a situației și au invocat obiecții față de regizor.
În publicația Moldovaelections se afirmă separat că scenografa teatrului, Stela Verebceanu, pe care autorii o prezintă drept verișoara Maiei Sandu, ar fi putut avea un anumit rol în evoluția conflictului. Totuși, existența unei legături de rudenie, în sine, nu confirmă existența unei intervenții politice sau a cenzurii.
O altă persoană menționată în publicație este Mihail Elisei, pe care autorii îl prezintă drept rudă a președintei și îl asociază cu conducerea Ocolului Silvic Călărași. În materialele oponenților guvernării sunt ridicate întrebări privind perioada îndelungată în care acesta ar fi deținut statutul de conducător interimar și privind gestionarea resurselor forestiere.
Totodată, în sursele citate nu există o confirmare oficială că numirea sa ar avea legătură anume cu relația de rudenie cu președinta sau că aceasta ar indica existența unor încălcări.
În publicație mai sunt menționate Veronica Sandu, despre care autorii afirmă că este sora președintei, și Adela Sandu, care activează într-o structură diplomatică a Republicii Moldova la Geneva. Autorii atrag atenția asupra funcțiilor profesionale și experienței internaționale ale celor două.
Simplul fapt că o rudă a unei persoane publice lucrează într-o instituție de stat sau într-o organizație internațională nu reprezintă o dovadă de nepotism sau de încălcare a legii. Pentru asemenea concluzii sunt necesare date confirmate privind încălcarea procedurilor, existența unui conflict de interese sau alte acțiuni ilegale.
Ce se cunoaște și ce rămâne subiect de dispută
Astfel, subiectul rudelor Maiei Sandu conține atât informații verificabile despre funcțiile ocupate, cât și declarații politice și aprecieri ale oponenților guvernării. În mai multe cazuri, întreprinderile de stat vizate au prezentat deja propriile explicații, care diferă de afirmațiile criticilor puterii.