Proiectul de lege privind starea de asediu și de război continuă să provoace controverse în Republica Moldova. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, susține că cetățenii moldoveni aflați peste hotare nu vor putea fi aduși forțat în țară. În schimb, reprezentanții opoziției atrag atenția asupra unor prevederi referitoare la înrolarea cetățenilor din străinătate și solicită clarificări. Igor Dodon, Liviu Vovc și Vasile Tarlev se numără printre politicienii care au criticat proiectul sau explicațiile oferite de autorități.
După valul de critici și nemulțumiri provocat de proiectul de lege privind starea de asediu și de război, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins afirmațiile potrivit cărora moldovenii din diaspora ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova pentru a participa la acțiuni militare.
„Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forța, de exemplu, din Irlanda, Italia sau alte țări”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Nosatîi, termenul „diaspora” nici măcar nu apare în proiectul de lege. Oficialul a explicat că cetățenii aflați peste hotare care doresc să participe voluntar la apărarea țării vor putea să se adreseze ambasadelor sau consulatelor Republicii Moldova.
Ministrul a subliniat că documentul se află în etapa consultărilor publice și urmează să parcurgă mai multe proceduri înainte de eventuala adoptare.
Liviu Vovc îl contrazice pe ministrul Apărării
Președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Liviu Vovc, susține însă că actuala versiune a proiectului conține o prevedere referitoare la înrolarea cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.
„Minciuna are picioare scurte. Eu tare sper că ministrul Apărării pur și simplu nu a citit proiectul de lege și nu a promovat un fals în cunoștință de cauză”, a declarat politicianul.
Vovc consideră că autoritățile ar trebui să recunoască existența prevederii contestate și să propună modificarea acesteia.
„Decât să negi existența unei prevederi privind înrolarea oamenilor aflați peste hotare — prevedere care există în actuala redacție a proiectului —, mai corect ar fi fost să recunoști eroarea și să promiți remedierea ei”, a subliniat liderul Platformei DA.
Totodată, politicianul a recunoscut necesitatea actualizării legislației privind securitatea națională și a anunțat că formațiunea sa va prezenta propuneri de îmbunătățire a documentului.
Dodon cere retragerea proiectului, iar Tarlev invocă neutralitatea constituțională
Proiectul a provocat reacții critice și din partea altor reprezentanți ai opoziției.
Joi, 5 noiembrie, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a cerut Guvernului retragerea imediată a documentului.
Potrivit fostului șef al statului, prevederile proiectului au provocat îngrijorare în rândul cetățenilor, inclusiv al celor stabiliți peste hotare.
Dodon a declarat că a primit numeroase mesaje de la persoane care se tem de o eventuală mobilizare obligatorie și de consecințele adoptării noii legislații.
Liderul PSRM consideră că autoritățile trebuie să ofere garanții clare privind securitatea cetățenilor și să evite deciziile care ar putea genera neliniște în societate.
La rândul său, deputatul și președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, fostul prim-ministru Vasile Tarlev, a criticat reacția Guvernului la îngrijorările exprimate în spațiul public.
O nemulțumire deosebită a parlamentarului a fost provocată de declarația premierului, care a calificat criticile la adresa proiectului privind starea de asediu și de război drept o „isterie fără motiv”.
Tarlev a subliniat că subiectele legate de mobilizare, posibilele restricții ale drepturilor constituționale și obligațiile cetățenilor aflați în străinătate necesită dezbateri ample și garanții juridice clare.
„Pentru mine personal și pentru Partidul «Viitorul Moldovei», statalitatea, suveranitatea și neutralitatea constituțională a Republicii Moldova reprezintă principii de neclintit. Suntem categoric împotriva oricăror decizii care ar putea pune în pericol pacea și securitatea cetățenilor”, a declarat deputatul.
Și alți reprezentanți ai opoziției au exprimat rezerve față de explicațiile Ministerului Apărării. Printre aceștia se numără deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, care a criticat interpretarea oficială a unor prevederi ale documentului.
Reprezentanții opoziției solicită eliminarea eventualelor ambiguități legislative și introducerea unor garanții clare pentru cetățenii Republicii Moldova care locuiesc sau muncesc în străinătate.
Ce prevede proiectul privind starea de asediu și de război
Documentul elaborat de Ministerul Apărării urmărește actualizarea cadrului legislativ referitor la instituirea stării de asediu și de război.
Proiectul reglementează condițiile și procedurile de aplicare a acestor regimuri speciale, precum și atribuțiile autorităților în situații care pot afecta securitatea națională.
Printre măsurile prevăzute se numără posibilitatea introducerii unor restricții de circulație, utilizarea unor bunuri pentru necesitățile statului în condițiile legii și aplicarea altor măsuri speciale pe durata regimurilor respective.
Unul dintre cele mai controversate aspecte îl reprezintă obligațiile cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.
Ministerul Apărării susține că proiectul nu permite întoarcerea forțată a acestora în țară. În schimb, reprezentanții opoziției consideră că prevederile referitoare la înrolarea cetățenilor din străinătate necesită clarificări suplimentare.
Trebuie făcută însă o distincție între posibilitatea înrolării cetățenilor aflați peste hotare și existența unui mecanism juridic de aducere forțată a acestora din alte state. Cele două aspecte nu sunt echivalente.
Proiectul nu a fost încă adoptat
În prezent, proiectul de lege se află în etapa consultărilor publice.
După examinarea propunerilor și observațiilor, documentul urmează să parcurgă procedurile de avizare și aprobare la nivelul Guvernului și Parlamentului.
Până la adoptarea formei finale, prevederile sale pot fi modificate.
Astfel, discuțiile privind obligațiile cetățenilor aflați peste hotare rămân deschise, iar afirmațiile privind o eventuală întoarcere forțată a moldovenilor din diaspora nu au fost confirmate.
Principala întrebare este dacă viitoarea legislație va delimita suficient de clar obligațiile cetățenilor privind apărarea statului, participarea voluntară la acțiuni de apărare și garanțiile juridice pentru moldovenii care locuiesc în străinătate.